Concepte esențiale pentru înțelegerea alergologiei, a reacțiilor de hipersensibilitate, a alergenelor și a atopiei.
Alergologia este specialitatea medicală care se ocupă cu studiul, prevenirea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea bolilor alergice și al altor reacții de hipersensibilitate mediate imunologic. Aceasta investighează mecanismele prin care sistemul imunitar reacționează anormal la substanțe în mod normal inofensive, utilizând metode moderne de diagnostic și tratament pentru a oferi o abordare personalizată a fiecărui pacient.
Hipersensibilitatea este definită, conform World Allergy Organization (WAO) și European Academy of Allergy and Clinical Immunology (EAACI), ca apariția unor simptome sau semne obiective reproductibile, declanșate de expunerea la un stimul bine definit, într-o doză care este în mod normal tolerată de persoanele sănătoase.
Reacțiile de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice sunt denumite alergii, acestea putând fi mediate de IgE sau de alte mecanisme imune.
Bolile alergice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, afectând atât copiii, cât și adulții și având un impact semnificativ asupra calității vieții și sistemelor de sănătate.
Alergiile sunt definite ca reacții de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice declanșate de expunerea la un alergen. Reacțiile alergice pot fi mediate de imunoglobulina E (IgE) sau non-IgE mediate, implicând alte mecanisme imune, precum anticorpii IgG sau limfocitele T.
Diagnosticul corect al bolilor alergice se bazează pe corelarea anamnezei și examenului clinic cu investigațiile alergologice, iar diagnosticul molecular completează metodele convenționale prin identificarea componentelor alergenice implicate și individualizarea managementului pacientului.
Alergenele sunt antigene capabile să inducă reacții de hipersensibilitate prin mecanisme imunologice, cel mai frecvent mediate de anticorpii IgE. Deși sunt în general inofensive pentru majoritatea persoanelor, la indivizii predispuși genetic acestea sunt recunoscute în mod eronat de sistemul imunitar ca substanțe periculoase, declanșând un răspuns imun responsabil de apariția simptomelor alergice.
Alergene inhalatorii provenite din polenuri, acarieni din praful de casă, epitelii de animale, fungi și alte particule aeropurtate.
Alergene ingerate prin alimente sau, mai rar, prin medicamente administrate oral.
Reprezentate în principal de veninurile himenopterelor și de medicamentele administrate pe cale parenterală.
Substanțe care pătrund prin piele, precum metalele, ingredientele din produse cosmetice, cauciuc, adezivi sau medicamente topice.
Majoritatea alergenelor implicate în reacțiile alergice sunt proteine sau glicoproteine, însă în anumite situații pot fi implicate și structuri glucidice, precum galactoza-α-1,3-galactoză (α-Gal).
În timp ce majoritatea aeroalergenelor, trofalergenelor și a unor alergene medicamentoase determină reacții mediate de IgE, în dermatita alergică de contact alergenii acționează, de regulă, ca haptene cu greutate moleculară mică, inducând un răspuns imun mediat predominant de limfocitele T.
Atopia reprezinta tendința personală și/sau familială, de obicei în copilărie sau adolescență, determinată genetic, de a dezvolta sensibilizare si de a produce anticorpi IgE ca răspuns la expuneri obișnuite la alergeni, de obicei proteine.
Persoanele atopice prezintă un risc crescut de a dezvolta boli atopice, precum astmul bronșic alergic, rinoconjunctivita alergică și dermatita atopică (eczema atopică). Aceste manifestări clinice pot apărea izolat sau în combinație și, în general, au o evoluție diferită pe parcursul vieții.
